Ploşniţa marmorată

Plante gazdă

Specie polifagă ce atacă numeroase culturi horticole (peste 110 specii):

pomi fructiferi (măr, păr, alun, piersic, citrice, cais, cireș, prun, piersic, nectarin, etc.),
arbuști fructiferi (mur, zmeur, trandafir de dulceață, etc.),
legume (tomate, ardei, sparanghel, fasole, porumb zaharat, etc.);
vița de vie;
plante ornamentale (arțari, paulownia, lonicera, salcie, hibiscus, trandafiri, liliac, tei, nuc, frasin, stejar, salcâm, etc);
plante din cultura mare (soia, fasole, porumb, orez, etc.);
păduri.

Biologia și descrierea dăunătorului:
Adulții au în general formă de scut, sunt lungi de 1,3-1,7 cm și lați de 0,7-0,9 cm.
Au culoarea maronie-marmorată (culoarea de bază este alb-crem acoperită/bătută cu numeroase puncte maro-închis), ochii sunt de culoare maro-închis.
De-a lungul antenelor și picioarelor se pot observa benzi albe și maro închis caracteristice, de asemenea pe partea membranoasă ce înconjoară abdomenul se pot observa benzile maro-închis (grupate câte două) aflate pe un fundal alb-crem.

Exemplarele femele de ploșniță marmorată, pot depune până la 400 ouă în decursul vieții.

Glandele ce elimină lichidul urât-mirositor (puturos) de ploșniță se găsesc pe partea dorsală a abdomenului și pe partea inferioară a toracelui.
În momentul când sunt amenințate, ploșnițele adulte elimină lichid urât mirositor (miros caracteristic de ploșniță).
Ouăle sunt depuse grupat (câte 20-25), pe partea inferioară a frunzelor.

Acestea au culoarea verzuie la început, după care devin albe.

Ele sunt netede, de forma cilindrică (forma de butoiaș), lungi de 1.5 mm și late de 1,2 mm.

O femelă depune în timpul vieții cca. 100-400 ouă.
Perioada de incubație este de 4-5 zile în funcție de temperatură.
Nimfele trec prin 5 stadii de dezvoltare (pe parcursul a 2-3 săptămâni), iar primele două au loc în apropierea grupului de ouă, după care pornesc în căutarea sursei de hrană.
În primele stadii au dimensiunea de cca. 2,5 mm iar în ultimul stadiu nimfele ajung la 1,3 cm.

Ciclul biologic:
Un ciclu complet de viață pentru ploșnița marmorată (Halyomorpha halys) durează aproximativ 30-40 zile în funcție de temperatură (sunt necesare temperaturi de peste 14°C), probabil în condițiile țării noastre poate avea maximum 3-4 generații/an.
Adulții hibernanți părăsesc locul de hibernare (când temperaturile trec de 14°C), se hrănesc și își încep depunerea pontei începând cu sfârșit de mai-iunie.

Începând cu luna iunie apar primele nimfe care se hrănesc și își continuă dezvoltarea până la apariția adulților.

Dăunătorul iernează în stadiu de adult în: crăpăturile din ritidom (scoarța crăpată-exfoliată la pomi – arbori); în crăpăturile de pe tulpină și ramuri; sub scoarță și în locuințele oamenilor (case, apartamente), sau alte dependințe (șoproane, beciuri, magazii, etc).
Adulții caută locuri de hibernare odată cu scăderea temperaturilor (< 14°C, septembrie-octombrie).

Atacul, semnele atacului și afectarea plantelor și locuințelor oamenilor invadate
Dăunătorul adult și nimfa (stadiile 3-5) atacă numeroase organe ale plantelor ca: frunze, fructe (tomate, păr, măr, piersic, cais), tulpini, păstăi de fasole, păstăi de soia, flori.
Ploșnița marmorată (Halyomorpha halys) posedă un aparat de înțepat și supt cu ajutorul căruia își injectează saliva urât mirositoare în organele plantelor (prin canalul salivar).

Saliva de ploșniță are rolul de a lichefia țesuturile organelor plantei pentru a fi consumate de către ploșnița (prin canalul alimentar).

Organele plantelor atacate capătă gust – aromă de ploșniță și sunt imposibil de consumat sau utilizat la prepararea de conserve.

Fructele de tomate se deformează, cele de ardei atacate nu se mai dezvoltă, rămân mici, se stafidesc înainte de a ajunge la maturitate.
Atacul, chiar slab, pe fructele coapte, le face nevandabile.
Pe fructe, unde ploșnițele au înțepat, apar pete și puncte de culoare brună sau negricioasă.
Atacul la soia, porumb, porumb zaharat afectează dezvoltarea/calitatea boabelor.
Atacul pe fructele de măr se manifestă prin brunificarea pulpei și prezența gustului respingător de ploșniță.
Semnele atacului se manifestă sub forma unor mici pete de decolorare sau necrozate pe suprafața organelor atacate, fructele se deformează.
Când se hrănește, ploșnița poate transmite cu ușurință diverși agenți patogeni (drojdii, bacterii, fitoplasmoze, ciuperci care produc putregaiuri, etc.) de la o plantă la alta.

Prevenire și combatere
În locuințe și alte dependințe este recomandată împiedicarea pătrunderii pe cale mecanică.

Astfel putem utiliza plase de țânțari la ferestre ce se închid etanș.

Crăpăturile prezente pe/în locuințe vor fi astupate cu silicon sau etanșant acrilic.

Unele insecticide pentru igiena publică (piretroizi de sinteză) combat și ploșnițe.

Din păcate combaterea cu insecticide este de scurtă durată (efetul acestor insecticide din clasa piretroizilor de sinteză este de 3-7 zile), iar noi valuri de ploșnite apar.

Așadar, mijloacele mecanice (plase de țânțari, astupat crăpături și găuri pe unde acestea hibernează/pătrund la interior) sunt de bază.